AVIZ

referitor la proiectul de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind gestionarea contribuţiei financiare acordate României

din Rezerva de ajustare la Brexit

 

 

          Analizând proiectul de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind gestionarea contribuţiei financiare acordate României din Rezerva de ajustare la Brexit, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr. 602 din 09.12.2022 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr. D1433/09.12.2022,

 

CONSILIUL LEGISLATIV

 

          În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr.73/1993, republicată și al art. 33 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,

          Avizează favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu următoarele observații și propuneri:

1. Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului general de gestionare a fondurilor alocate României din Rezerva de ajustare la Brexit, în scopul asigurării unui management financiar eficient şi eficace de gestionare al acestor fonduri și al capacității de absorbție.

2. Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.

3. Din punct de vedere al dreptului european, demersul normativ de față cade sub incidența reglementărilor statuate la nivelul UE, subsumate Problemelor generale, financiare și instituționale ale Uniunii, integrate segmentului legislației europene – Dispoziții financiare și bugetare.

          La nivelul dreptului european derivat, în raport de obiectul specific de reglementare al proiectului analizat, prezintă incidență directă dispozițiile  Regulamentului (UE) 2021/1755 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 Octombrie 2021 de înființare a Rezervei de ajustare la Brexit, act juridic european obligatoriu și direct aplicabil în ordinea juridică a statelor membre ale UE,  implicit și în cea a României, conform dispozițiilor art. 288 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE), adoptat în condițiile  Tratatului de la Lisabona .

         La nivel intern, demersul se articulează cu dispozițiile art. 7 alin. (5) teza I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 121/2021 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora, Secretariatului General al Guvernului (SGG) îi revine misiunea  de a coordona procesul de  gestionare a contribuției financiare acordate României din Rezerva de ajustare la Brexit.

         Totodată, menționăm că la elaborarea prezentului proiect, inițiatorii au ținut cont și de alte reglementări europene conexe aspectelor de ordin financiar stabilite la nivelul UE, evidențiind aici cu prioritate, dispozițiile Regulamentului (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012.

          4. Referitor la posibilele influențe financiare, potrivit prezentului demers, creditele de angajament și creditele bugetare aferente valorii totale a proiectelor proprii finanțate din Rezervă se cuprind în bugetele beneficiarilor și se includ la titlul din clasificația bugetară referitor la Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020.

De asemenea, precizăm că sumele rezultate din aplicarea prevederilor art. 17 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, asupra drepturilor salariale prevăzute de Legea nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, ar urma să fie suportate, potrivit Secțiunii a 4-a, pct. 4.8 din Nota de fundamentare, „din fondurile alocate asistenței tehnice pentru gestionarea, monitorizarea, controlul și auditarea Rezervei, în conformitate cu prevederile art. 6 – Asistență tehnică din Regulamentul (UE) 2021/1755 al Parlamentului European și al Consiliului”.

5. Potrivit preambulului, urgența reglementării este motivată pe de-o parte de faptul că, potrivit prevederilor art. 9 din Regulamentul (UE) 2021/1755 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 octombrie 2021 de înființare a Rezervei de ajustare la Brexit, angajamentele bugetare ale Uniunii pentru fiecare stat membru se efectuează de către Comisie în tranșe anuale iar cuantumurile alocate dar neplătite cu titlu de prefinanțare se vor reporta, iar pe de altă parte de absenţa unei reglementări unitare a cadrului instituțional și financiar general aplicabil fondurilor alocate României din Rezerva de ajustare la Brexit, cu impact negativ asupra gradului de absorbție al acestor fonduri.

Apreciem ca fiind necesară o mai bună circumstanțiere, inclusiv la nivelul Notei de fundamentare a elementelor de fapt în susținerea situației extraordinare care justifică adoptarea unei reglementări de un asemenea nivel normativ, în acord cu jurisprudența în materie a Curții Constituționale, precum și a efectelor negative care ar decurge din neadoptarea acesteia în regim de urgență.

         6. Specificăm faptul că, întrucât una dintre prioritățile acestui demers o constituie desemnarea Ministerului Afacerilor Interne în calitate de autoritate de implementare pentru o serie de proiecte, prevăzute în anexa nr.1, prezintă relevanță sub aspectul nivelului de reglementare prevederile art. 62 alin. (3) din Codul administrativ, potrivit cărora „Aspectele specifice organizării și funcționării ministerului cu atribuții în domeniul apărării naționale și ministerului cu atribuții în domeniul ordinii publice sunt reglementate prin legi speciale, iar în privința celorlalte ministere, prin hotărâre a Guvernului”.  

         Totodată, prin stabilirea rolului Curții de Conturi, printre instituțiile și organismele cu atribuţii în coordonarea, gestionarea, controlul și auditul fondurilor acordate în cadrul Rezervei de ajustare la Brexit, în calitate de organism independent de audit, prin Autoritatea de Audit, demersul reclamă de asemenea o intervenție legislativă la nivel primar, și chiar la nivel de lege organică, în disonanță cu prevederile art. 7 alin. (5) teza finală  din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 121/2021, potrivit cărora „Cadrul de implementare a contribuției financiare acordate României din rezerva de ajustare la Brexit se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență”.

7. Sub aspectul sistematizării dispozițiilor proiectului, relevăm că structurarea textului pe capitole este specifică numai codurilor și actelor normative de mare întindere, motiv pentru care, având în vedere că acesta este alcătuit doar din 12 de articole, apreciem că nu este necesar a fi structurat pe capitole.

         8. La preambul, la cel de-al treilea paragraf, semnalăm necesitatea de a se  reda în mod corect și complet elementele de identificare ale actului juridic european la care se face trimitere, respectiv, Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1803 a Comisiei din 8 octombrie 2021 de stabilire a cuantumurilor provizorii alocate fiecărui stat membru din resursele rezervei de ajustare la Brexit și a cuantumului minim al sprijinului acordat comunităților costiere locale și regionale, notificată cu numărul C(2021) 7330, publicată în Jurnalul Oficial al UE ,  seria L nr. 362 din 12 .10.2021.

         Reiterăm observația pentru situația similară de la art. 2 alin. (2) lit. b) din proiect.

         9. La art. 2 alin. (2) lit. a), pentru un plus de coerență, sugerăm reformularea textului „având ca obiective contracararea consecințelor negative ale retragerii Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniune în statele membre, ...” eventual în sensul „având ca obiective contracararea consecințelor negative cauzate de retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniune, pentru statele membre, ...”.

         La lit. c), pentru respectarea uzanței sub aspect terminologic, propunem redarea sintagmei „instituția menționată în” sub forma „instituția prevăzută la”, iar expresia „Ordonanța de Urgență nr. ..., cu completările și modificările ulterioare” se va reda sub forma „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. ..., cu modificările și completările ulterioare”. Reiterăm această ultimă observație și pentru restul situațiilor similare din proiect.

         La lit. f), trimiterile la literele aceluiași alineat se vor face utilizând formele abreviate, „la lit. c) și una dintre instituțiile menționate la lit. d) sau e)”.

La lit. g), pentru precizia normei de trimitere, sugerăm ca sintagma „la art. 4” să fie redată astfel: „la art. 4 alin. (1)”.

10. La art. 3 alin. (1) lit. a), pentru rigoarea redactării, propunem  înlocuirea  abrevierii „(SGG)” prin sintagma „ denumită în continuare SGG”.

Ca urmare, în continuare trimiterea la Secretariatul General al Guvernului se va face prin  expresia „SGG”.

11. La art. 4 alin. (1), pentru corectitudinea redactării, propunem ca termenul  „articolul” din expresia „articolul 2” să fie abreviată astfel: „art.”.

          La alin. (3), pentru unitatea redactării cu titlul anexei nr. 2, sugerăm ca sintagma „criteriile generale de eligibilitate a cheltuielilor realizate pentru implementarea măsurilor eligibile” să fie redate astfel : „criteriile generale de eligibilitate a cheltuielilor şi tipurile de cheltuieli eligibile efectuate în implementare”.

         La alin. (4) este de analizat dacă nu ar fi necesară completarea normei, în sensul în care să se înțeleagă faptul că, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentului demers normativ, pot fi depuse la Secretariatul General al Guvernului și alte propuneri de proiecte, pentru care se pot stabili, în mod corespunzător, prin hotărâre a Guvernului, și alte autorități de implementare decât Ministerul Afacerilor Interne.

12. La art. 5 lit. c), pentru rigoarea redactării, propunem  înlocuirea abrevierii „(EPPO)” prin sintagma „denumită în continuare EPPO”.

          13. La art. 7 alin. (1), apreciem necesară completarea normei cu elementele de identificare ale Deciziei Comisiei Europene avute în vedere.

          La alin. (2), pentru un plus de precizie, cât și pentru evitarea repetiției în text, sugerăm reconsiderarea normei sub aspectul utilizării repetitive a termenului „acestora”.

          La alin. (3), pentru o corectă informare juridică asupra Legii nr. 207/2015, după titlul acestui act normativ se va insera sintagma „cu modificările și completările ulterioare”.

         Totodată, pentru o completă informare juridică asupra Ordonanţei de urgență a Guvernului nr. 66/2011, se va inserea titlul acesteia, respectiv, „privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora”.

         14.  La art. 10 alin. (2), consecință celor de la punctul precedent, trimiterea la acest act normativ se va face astfel: „Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 66/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare”.

          15. La anexa. 1 nr. crt. 2 coloana patru, întrucât abrevierile „DIRP” și „DGCTI” au fost redate pentru prima dată în cadrul proiectului, acestea urmează să fie redată in extenso.

          16. La anexa nr. 2, la art. 1și 3, se impune folosirea formei oficiale a regulamentului de bază, așa cum este ea redată în cadrul JO L nr. 357 din 08.10.2021, anume ”Regulamentul  (UE) 2021/1755”.

        

 

 

 

 

 

 

PREŞEDINTE

 

Florin IORDACHE

 

 

 

 

 

 

 

Bucureşti

Nr. 1373/12.12.2022